Şerban Foarţă şi-ar putea adăuga la numele său nu doar eticheta de poet, ci şi pe cele de eseist, traducător şi chiar de prozator şi dramaturg. Aceasta întrucât printre scrierile sale se numără, în afară de 35 de volume de poezii, şi 7 volume de eseuri, 16 volume de traduceri, 3 lucrări dramatice şi un volum de proză. Iată deci o operă amplă, variată, aflată permanent în atenţia criticii literare, care i-a consacrat sute de analize şi comentarii.
Şerban Foarţă s-a născut la 8 iulie 1942 la Turnu Severin, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Nicolae Foarţă, era medic, bun cunoscător şi iubitor de poezie latină, iar mama - Yvonne, născută Burger - profesoară de muzică şi o excelentă povestitoare.
După studii liceale în oraşul natal, viitorul poet şi-a continuat studiile la Universitatea din Timişoara, ca student la Facultatea de filologie, între 1960 şi 1965, la secţia româno-germană. Aici a obţinut şi doctoratul în 1978, cu o teză despre poezia lui Ion Barbu.
În timpul s ...
Citeşte mai mult...
|
În discuţiile cu iz critic despre insuficienţele culturii române, una dintre trăsăturile negative recurente semnalate este slăbiciunea gândirii filozofice naţionale. Cultura română ar fi lipsită de gânditori originali de anvergură, iar filozofia românească ar fi constituită mai ales din comentatori şi epigoni ai marilor curente filozofice occidentale.
Cu Mihai Şora, ne aflăm în prezenţa unei personalităţi care, prin filozofia sa, contrazice această judecată devenită un clişeu comod de autodenigrare fatalistă.
Mihai Şora s-a născut la 7 noiembrie 1916 în satul Ianova, judeţul Timiş. A urmat Facultatea de filozofie la Universitatea din Bucureşti, unde a fost un student deosebit de apreciat de profesorii săi Nae Ionescu şi Mircea Vulcănescu, precum şi de Mircea Eliade, asistentul lui Nae Ionescu. Ca atare, la 23 de ani, în preajma izbucnirii războiului, a primit o bursă din partea guvernului francez şi a plecat la Paris, pentru pregătirea tezei La notion de grâce chez Pascal, sub ...
Citeşte mai mult...
Nichita Danilov vine în literatura română dintr-o familie ruso-lipoveană, în care s-a născut în 1952 (la Muşeniţa Climăuţi din judeţul Suceava). Poet admirabil, distins cu numeroase premii literare, tradus în mai multe limbi de traducători de primă mână, autor de eseuri şi de romane, Nichita Danilov are o formaţie postliceală în arhitectură şi una universitară în ştiinţe economice, ambele realizate la Iaşi. Dar nu şi una literară.
Dacă prin anii ‘60-‘70 cazurile de prozatori şi poeţi cu formaţie academică în alte domenii decât literatura, fără să fie rare, nu erau totuşi tipice, în zilele noastre se constată o diversificare a experienţelor profesionale ale scriitorilor, care nu poate fi decât benefică pentru literatura lor. Este şi aceasta o marcă de reluare a unei continuităţi întrerupte. Căci nici Lucian Blaga (cu studii teologice şi de filozofie la Viena), nici Tudor Arghezi (cu studii doar liceale la colegiul Sf. Sava din Bucureşti), nici Mihail Sadoveanu (cu studii de drept la ...
Citeşte mai mult...
|
Destinul lui Mateiu I. Caragiale este unic în literatura română. Nu prin notorietate, nu prin dimensiunea operei, nu prin influenţa exercitată asupra contemporanilor, ci prin biografia sa structurată pe o ciudată combinaţie de frustrare familială şi socială, de autoiluzionare şi de impostură. Ele puteau conduce la configurarea unui personaj detestabil, rămas în conştiinţa publică doar ca fiu al lui Ion Luca Caragiale. Or iată că, asociată unui talent literar ieşit din comun, combinaţia aceasta, dificil de acceptat în planul bunului simţ comun, a declanşat procesul de maturizare artistică a unui scriitor care a produs o operă de dimensiuni reduse, dar de o stranie şi nepieritoare frumuseţe.
Mateiu I. Caragiale s-a născut la Bucureşti la 25 martie 1885, ca fiu al lui Ion Luca Caragiale (33 de ani) şi al Mariei Constantinescu (21 de ani). Amândoi părinţii sunt înregistraţi în Oficiul Stării Civile drept "rentieri".
Relaţia lui Ion Luca Caragiale cu tânăra Maria Constantinescu nu depă ...
Citeşte mai mult...
Marin Preda este în literatura română un exemplu de scriitor care, spre a ajunge în lumea literară - şi chiar foarte sus în ierarhia ei - a străbătut un drum foarte lung, mult mai lung decât majoritatea scriitorilor români. El nu a avut privilegiul de a se naşte într-o familie dispusă să facă eforturi pentru a-l împinge într-o poziţie superioară condiţiei sale sociale. Între mama lui Creangă din secolul al XIX-lea, care şi-a trimis forţat băiatul la şcoală, şi tatăl lui Marin Preda, care, o sută de ani mai târziu, dimpotrivă, nu şi-a lăsat fiul să frecventeze clasa întâi decât de la vârsta de 8 ani, este o diferenţă de mentalitate ce s-ar fi putut răsfrânge dezastruos asupra viitorului lui Marin Preda.
Acesta e drumul uriaş pe care l-a parcurs autorul Moromeţilor, de la copilul sortit iniţial, ca şi fraţii şi părinţii săi ţărani, să frământe toată viaţa pământul, până la scriitorul cu un destin literar excepţional, citit, iubit şi admirat de o întreagă ţară şi, spre sfârşitul vieţi ...
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
|
JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL |
Recomandări